Parisul are ambiţia de a-şi adăuga suprafeţei maritime deja deţinute încă un milion de kilometri pătraţi. Franţa speră să convingă ONU să îi accepte cererile de extindere a platoului continental, deşi deţine deja 11 milioane de km pătraţi, adică cea de-a doua suprafaţă ca mărime din lume după SUA. Ea ar dori să-şi extindă platoul continental pentru Golful Gascogne şi Marea Celtică, împărţit cu Irlanda, Marea Britanie şi Spania. De asemenea, cererea se referă şi la subsolul din jurul insulelor Eparses şi Saint-Paul (Oceanul Indian), din dreptul Guyanei, Clipperton şi Crozet (toate teritorii de peste mare ale Franţei).

Sunt vizate, mai exact, atât resursele naturale din subsolul marin (în special petrol şi gaze naturale) din aceste zone, cât şi spaţiul de pescuit oceanic, în condiţiile în care în Europa cotele de pescuit sunt tot mai restrictive. Zona economică exclusivă a unui stat se poate extinde până la limita exterioară a platoului continental – fixată la 650 de km. Limita poate fi extinsă cu încă 200 de km, cu condiţia ca niciun alt stat să nu revendice respectivul teritoriu, dar şi să fie îndeplinite anumite condiţii geofizice, potrivit Le Figaro. (E.F.)

Parisul are ambiţia de a-şi adăuga suprafeţei maritime deja deţinute încă un milion de kilometri pătraţi. Franţa speră să convingă ONU să îi accepte cererile de extindere a platoului continental, deşi deţine deja 11 milioane de km pătraţi, adică cea de-a doua suprafaţă ca mărime din lume după SUA. Ea ar dori să-şi extindă platoul continental pentru Golful Gascogne şi Marea Celtică, împărţit cu Irlanda, Marea Britanie şi Spania. De asemenea, cererea se referă şi la subsolul din jurul insulelor Eparses şi Saint-Paul (Oceanul Indian), din dreptul Guyanei, Clipperton şi Crozet (toate teritorii de peste mare ale Franţei).

Sunt vizate, mai exact, atât resursele naturale din subsolul marin (în speci