Mai mult de un sfert din populaţia judeţului Dolj beneficiază doar pe hârtie de asistenţă stomatologică gratuită, în condiţiile în care fondurile alocate acestei specialităţi de Casa de Asigurări de Sănătate se micşorează de la un an la altul. Legislaţia din sistemul sanitar prevede tot felul de aşa-zise gratuităţi pentru asiguraţi, care, de fapt, nu se concretizează. Un astfel de exemplu este dreptul copiilor şi al unor categorii speciale (persoane cu handicap fără venituri, veterani, revoluţionari, persecutaţi politic etc.) la asistenţă stomatologică gratuită sau dreptul majorităţii asiguraţilor de a beneficia de compensarea unor lucrări stomatologice. Socoteala de pe hârtie nu se potriveşte însă cu cea de pe teren. În realitate, doar 1% dintre asiguraţi beneficiază de asistenţă stomatologică gratuită sau compensată, din simplul motiv că Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) omit să susţină acest drept şi cu fondurile necesare.

Un plafon cât o proteză Fondurile repartizate cabinetelor stomatologice sunt de la un an la altul mai mici. Anul trecut, a fost alocată suma de 2.121.000 de lei pentru cele 115 cabinete de stomatologie cu care CAS Dolj a încheiat contract, în timp ce anul acesta s-a ajuns la 1.848.600 de lei, bani care au fost repartizaţi unui număr mai mare, de 124 de cabinete stomatologice. Un calcul simplu arată că fiecărui cabinet îi revin, în medie, 1.200 de lei pe lună. Aceasta este susţinerea de care „se bucură“, până la urmă, asiguraţii care se adresează unui cabinet stomatologic, pentru că din aceste sume ar trebui acoperită contravaloarea lucrărilor de care beneficiază (fie că este vorba de servicii gratuite sau compensate) asiguraţii. Stomatologii susţin că suma respectivă - cunoscută sub numele, popular deja, de plafon - este echivalentul a două proteze. „Păi, cu două proteze şi încă două lucrări simple