Senatul a adoptat luni un proiect legislativ prin care Roşia Montană devine rezervaţie arheologică şi naturală, înfiinţând Administraţia rezervaţiei, ca organism care evaluează starea resurselor naturale ale zonei şi emite acordurile de mediu, în scopul protecţiei, conservării şi restaurării zonei.
Senatul a adoptat luni un proiect legislativ prin care Roşia Montană devine rezervaţie arheologică şi naturală, înfiinţând Administraţia rezervaţiei, ca organism care evaluează starea resurselor naturale ale zonei şi emite acordurile de mediu, în scopul protecţiei, conservării şi restaurării zonei. Senatul a adoptat, cu 44 de voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi 11 abţineri, proiectul de lege privind constituirea Rezervaţiei arheologice şi naturale Roşia Montană, iniţiat de senatorii PRM Gheorghe Funar, Aurel Ardelean şi Petru Stan, precum şi de deputaţii PRM Valeriu Buzea, Marin Diaconescu şi Ioan Aurel Rus. Propunerea instituie înfiinţarea Rezervaţiei arheologice şi naturale Roşia Montană, ca zonă de importanţă naţională şi internaţională, "cu patrimoniul arheologic, naturalistic şi etnografic". Proiectul prevede că prin rezervaţie se înţelege zona geografică în care sunt incluse şi vestigiile arheologice, Rezervaţia Roşia Montană fiind supusă "unui regim de administrare special, în scopul protecţiei, conservării, restaurării şi punerii în valoare ştiinţifică şi turistică".
Pentru administrarea patrimoniului Roşia Montană se înfiinţează Administraţia Rezervaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, având sediul în comuna Roşia Montană, subordonată Ministerului Culturii, Ministerului Internelor şi Ministerului Agriculturii. Conducerea Administraţiei este realizată de un Consiliu Ştiinţific, ai cărui membri sunt numiţi de Guvern. Actul normativ arată că, la propunerea Administraţiei Rezervaţiei, Ministerul Culturii şi Minist
