Despre Somalia, ca posibilă ţintă a SUA, se vorbea încă din 2001, la scurt timp după atentatele de la 11 septembrie. Acum, după şapte ani de conflicte între triburi locale şi foamete,

Despre Somalia, ca posibilă ţintă a SUA, se vorbea încă din 2001, la scurt timp după atentatele de la 11 septembrie. Acum, după şapte ani de conflicte între triburi locale şi foamete, tot mai mulţi analişti se întreabă dacă această ţară se va confrunta cu aceleaşi probleme ca şi Afganistanul.

Bob Watson de la BBC susţine că, deocamdată, nimeni nu a stabilit dacă militanţii au o legătură clară cu reţeaua Al-Qaida. Toată atenţia este îndreptată asupra principalei grupări islamiste, al-Shabab, acuzată de implicarea în atentatele din Kenya şi Tanzania, în 1998.

Este şi braţul armat al celei mai importante grupări politice - Uniunea Tribunalelor Islamice -, formată din câteva clanuri care urmăresc impunerea legii islamice. Sprijinite de unele ţări arabe, aceste miliţii locale luptă cu o grupare laică susţinută de SUA, iar în 2006, chiar au reuşit să preia puterea, însă pentru scurt timp. Somalia are acum un guvern de tranziţie, dar islamiştii tot nu au renunţat la lupte. Recent, SUA au trecut al-Shabab pe lista organizaţiilor teroriste.

Soluţia întârzie să apară

Plasată pe primul loc în clasamentul statelor eşuate, Somalia este o ţară fără un guvern real de 17 ani, devastate de un război civil şi în pragul unei crize umanitare de proporţii. Din cauza luptelor, 20.000 de oameni părăsesc ţara în fiecare lună, iar agenţiile de ajutorare reuşesc cu greu să ajungă la cei înfometaţi. Problemele sunt dezbătute intens în forurile internaţionale, dar deciziile întârzie să fie luate.

Problema care se pune este cine ar putea să trimită trupe în Somalia. ONU nu poate autoriza o misiune de menţinere a păcii până când părţile aflate în conflict nu încheie un