La Veneţia poţi mînca "il frisinal" sau "frisensal". Este un cuvînt tipic pentru evreii de origine germanică din Gheto – aşkenazi – şi care se referă la combinarea de gusturi dulci şi sărate, în mîncăruri pe bază de carne. Cel mai obişnuit "melanj" de acest gen este cel dintre salamurile din carne de gîscă şi stafide.
La Veneţia poţi mînca "il frisinal" sau "frisensal". Este un cuvînt tipic pentru evreii de origine germanică din Gheto – aşkenazi – şi care se referă la combinarea de gusturi dulci şi sărate, în mîncăruri pe bază de carne. Cel mai obişnuit "melanj" de acest gen este cel dintre salamurile din carne de gîscă şi stafide. Iar dacă "Pasta e fagioli" este un fel de mîncare împrumutat de la veneţieni, sînt şi mîncăruri de origine ebraică pe care Veneţia s-a obişnuit deja să le numească "veneziani", schimbîndu-le uneori total denumirea. Este şi cazul "urechilor lui Haman" ("le recie de Amán"), care pentru populaţia de origine neevreică din lagună poartă denumirea de "crostoli". Preparatul are o formă vagă de ureche şi face referire la un moment din istoria ebraică, pomenit şi în "Cartea Esterei", cînd regele babilonian Amán/Haman dorea pieirea evreilor, dar, ascultînd ruga Esterei, fiica lui Mordechai, iudeul, aceştia au fost salvaţi în cele din urmă. În zilele Purimului, evreii veneţieni mănîncă aceste "urechiuşe" ca şi un preparat împrumutat din bucătăria creştinilor, "bigoli in salsa", acestea fiind umplute fie cu carne de curcan (pentru zilele de sărbătoare), fie cu carne de raţă ori de gîscă.
Un alt împrumut veneţian în bucătăria evreiască din Gheto îl reprezintă obiceiul de a pregăti orez fiert, în asociere cu fel de fel de legume, existînd chiar o variantă proprie a celebrului "risi e bisi" (orez cu mazăre) veneţian.
Carote alla giudia
Morcovi ca la evrei
Ingrediente: 500 g morcovi t
