Soacra liderului PSD a fost împroprietărită cu o casă în Primăverii, prin complicitatea a trei instituţii ale statului.

1 /.

Acuzaţii ale adversarilor politici despre blaturi făcute în ciuda rivalităţilor aparente, o tranzacţ ie ciudată cu o casă şi amnezia unui personaj important din afacere - acestea sunt ingredientele celui mai nou scandal care îl are în centru pe preşedintele PSD, Mircea Geoană.

La fel ca şi în campania electorală din 2004, Mircea Geoană are şi anul acesta de înfruntat suspiciunile referitoare la modul în care familia sa şi-a dobândit proprietăţile imobiliare. Totul a plecat de la preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, Mugur Ciuvică. Acesta a prezentat, ieri, documente menite să demonstreze că soacra şefului PSD-ist, Margareta Costea, a cumpărat ilegal în ianuarie 2001, de la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), o vilă situată în cartierul Primăverii. Potrivit scenariului prezentat de Ciuvică, tranzacţia al cărei beneficiar a fost familia Costea nu ar fi fost posibilă fără „contribuţia“ Primăriei Generale, sub mandatul lui Traian Băsescu şi a guvernului condus de Mugur Isărescu.

Norocul socrilor lui Geoană

Potrivit lui Ciuvică, la începutul anilor ’90, Ion şi Margareta Costea, socrii lui Mircea Geoană, au devenit chiriaşi ai RAAPPS. Deşi nici unul dintre ei nu era demnitar al statului român, soţii Costea au primit de la RAAPPS o vilă aflată în cartierul Primăverii, pe strada Jean Monnet, nr. 69.

Preşedintele GIP susţine că, în 2001, soţii Costea s-au hotărât să cumpere vila, însă, dat fiind că legea nu permitea RAAPPS să vândă casele, au apelat la o „inginerie imobiliară“: trecerea imobilului în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu ajutorul primăriei conduse la acea vreme de Traian Băsescu. „Mutarea“ casei