O statistică a primăriilor doljene arată că preţul hectarului de teren arabil cu acces la sisteme de irigaţii este mai mare decât la suprafeţele unde nu se poate iriga. După seceta persistentă de anul trecut, preţurile terenurilor din extravilanul localităţilor sunt mai mari acolo unde potenţialii investitori sau chiar agricultorii autohtoni au acces la sisteme de irigaţii. Aşa rezultă din datele furnizate de primăriile doljene către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj. Oficialii de specialitate apreciază că variaţia preţului terenului nu are nici o legătură cu intrarea României în Uniunea Europeană şi nici cu scumpirea alimentelor. Pur şi simplu, majorarea preţurilor terenurilor ţine de factori concreţi „de la faţa locului“. Directorul DADR Dolj, Cornel Popa, susţine că, dacă până acum, în tranzacţiile cu terenuri contau numai fertilitatea solului şi aşezarea geografică, anul acesta se pune mare accent pe accesul la irigaţii. „În general, preţurile la terenuri sunt mai mari în regiunile unde există sisteme de irigaţii. După arşiţa de anul trecut, oamenii caută mai mult suprafaţele care pot fi irigate, pentru ca, în caz de secetă, să nu-şi compromită întreaga cultură. Agricultorii sunt mult mai practici în ultimul timp şi se uită ca terenurile să aibă toate utilităţile“, a afirmat Cornel Popa. Faţă de anul trecut, terenurile agricole se vând la preţuri în uşoară creştere, cu sume între 100 şi 300 de lei pe hectar, mai mult la cele aflate în apropierea sistemelor de irigaţii.

2.500 de lei hectarul

Potrivit datelor furnizate de primarii din judeţ, cele mai scumpe terenuri sunt în Câmpia Băileştiului, unde se găseşte unul dintre cele mai bune soluri din ţară ca fertilitate, ca structură şi, mai nou, ca acces la irigaţii. Suprafeţe scumpe se mai găsesc în zonele irigabile din jurul oraşului Dăbuleni. „Datele de la primari arată