OLT. Deşi s-a sperat că pierderile de agent termic vor deveni amintire după punerea în practică a programului guvernamental de reabilitare termică lansat în 2006, cetăţenii din Slatina s-au văzut în imposibilitatea de a asigura cota parte de 33% şi încep să cedeze terasele către constructori. Înţelegerea este ca firma să le asigure izolarea termică a faţadelor, să le schimbe tocăria şi să-i scape de grija construirii unui acoperiş, ea primind dreptul de a vinde apartamentele construite la mansardă. În programul iniţial, Primăria Slatina, care urma să asigure o treime din costurile de reabilitare termică, a ales, în urma studiului energetic, patru blocuri. La şedinţa convocată de asociaţie, slătinenii care au aflat că trebuie să vină şi ei, în medie, cu câte 3.000 de euro au spus că se lasă păgubaşi. „Oamenii au spus clar că nu au aceşti bani, aşa că au renunţat. Le-am propus atunci varianta mansardării, care ni s-a părut, după ce ne-am consultat cu colegi din Dolj, Vâlcea, Sibiu şi Timiş, avantajoasă. În prima variantă, am întâmpinat greutăţi în ceea ce priveşte formele legale de predare de la proprietari către noi, pentru a putea investi. Nu se putea face donaţie pentru că nu se putea stabili cota indiviză pentru fiecare proprietar. Cu firma e mult mai simplu. Se semnează o convenţie cu constructorul, impunându-se responsabilităţi pentru fiecare“. OLT. Deşi s-a sperat că pierderile de agent termic vor deveni amintire după punerea în practică a programului guvernamental de reabilitare termică lansat în 2006, cetăţenii din Slatina s-au văzut în imposibilitatea de a asigura cota parte de 33% şi încep să cedeze terasele către constructori. Înţelegerea este ca firma să le asigure izolarea termică a faţadelor, să le schimbe tocăria şi să-i scape de grija construirii unui acoperiş, ea primind dreptul de a vinde apartamentele construite la mansardă. În programul iniţial, Pr