Antonio Tabucchi, născut la 23 septembrie 1943, este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori italieni contemporani. Născut la Pisa, în Toscana, a început să publice în anii ’70, fiind cunoscut deopotrivă prin prisma unei bogate activităţi scriitoriceşti, cît şi datorită activităţii de traducător din literatura portugheză. La sfîrşitul lui aprilie, Antonio Tabucchi a fost prezent în România, pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, pentru ca apoi să întreprindă, alături de Norman Manea, o călătorie prin România (Bucovina, Maramureş, Sibiu). Este un apărător constant al valorilor democratice şi un oponent la puseurile autoritariste şi totalitare vizibile în politica italiană şi europeană. O parte din opera sa a apărut şi în traducere românească, începînd cu Piaţa Italiei, publicată în italiană în 1975 şi tradusă în româneşte de Grigore Arbore în 1981, şi continuînd cu Nocturna indiană şi Susţine Pereira (Univers, 1999, prima în traducerea Adinei Teodorescu, cea de-a doua în traducerea Margheritei Dorissa). Cele mai recente publicaţii în româneşte au apărut la Polirom, în 2002 şi 2003, în traducerea lui Mihai Minculescu (Capul pierdut al lui Damasceno Monteiro şi Se face tot mai tîrziu). Pentru Nocturna indiană a obţinut premiul Médicis étranger (Franţa), iar pentru Susţine Pereira premiul Campiello (Italia). În 1998 a primit premiul Nossack al Academiei Leibniz, iar în 2002 Se face tot mai tîrziu a fost recompensată în Franţa cu premiul France Culture pentru literatură străină. Este profesor de limbă şi literatură portugheză la Universitatea din Siena. Întîi de toate, aş vrea să vă întreb ce v-ar fi plăcut să deveniţi dacă nu aţi fi devenit scriitor? Astronom. Cînd eram copil, bunicul meu, care era un om simplu, de la ţară, m-a învăţat foarte multe lucruri despre stele şi mi se părea că ar fi frumos să observi stelele. Apoi,