Cum devii maestru în arta culinară? Simplu, ar spune cei mai mulţi dintre nou-veniţii în branşă. Faci o ucenicie la locul de muncă, ori un curs de recalificare – dacă ai ajuns şomer –, îţi găseşti o slujbă la un restaurant, că sunt destule libere, slavă Domnului, stai opt ore pe zi cu linguroiul în tigăi şi cratiţe sau cu mâinile în aluat şi gata! În câteva luni te consideri specialist ca nimeni altul şi, la prima ocazie, te înscrii la concursul pentru titlul de maestru în arta culinară.

Unde te trezeşti însă picat cu succes, cum au păţit aproape jumătate dintre cei 100 de bucătari şi cofetari care şi-au încercat puterile la examenul naţional pentru acest titlu, organizat săptămâna aceasta de Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism, la complexul hotelier „Aro Palace” din Braşov. Când s-au trezit în faţă cu foile albe, la proba scrisă despre tehnologie gastronomică, nutriţie şi siguranţa alimentelor, i-au trecut toate năduşelile. După câteva ore, 48 dintre ei îşi făceau deja bagajele: proba fusese eliminatorie. A doua zi, cei rămaşi au trecut la „impuse”: pentru bucătari, un meniu pentru două persoane, cu trei servicii – feluri de mâncare, adică o gustare, un preparat „de bază” şi un desert – totul pregătit în 90 de minute; pentru cofetari-patiseri, în acelaşi timp – un platou de petits-fours în 4 sortimente, pentru 8 persoane.

Apoi, în ultima zi, a urmat proba de creativitate: bucătarii - un platou festiv pentru 8 persoane,iar cofetarii - un tort aşijderea pentru 20 de gurmanzi. Numai aspicuri şi gelatine, în prezentări care mai de care mai elaborate, „capodoperele” – fără excepţie, doar din bucătăria internaţională - au primit, toate, notă de trecere, dar nu i-au impresionat peste măsură pe membrii juriului. „Sigur, când te uiţi la ele, arată bine, par rafinate şi apetisante. Dar când le guşti, ajungi la vorba aia cu gardu’