În „Avocatul terorii“, regizorul Barbet Schroeder urmăreşte viaţa lui Jacques Vergès, apărătorul unor terorişti celebri.

Regizor şi pictor, Barbet Schroeder a fost mereu atras de teme controversate, iar filmele sale neconvenţionale suscită atenţia şi captivează de fiecare dată.

Printre succesele sale confirmate şi de critică se numără lungmetrajul „Misterul familiei Von Bulow“ (în original: „Reversal of Fortune“, cu Jeremy Irons) nominalizat la Oscar şi Globul de Aur în 1991, „Stâlp de cafenea“ („Barfly“), nominalizat la Palme D’Or, în 1987, şi „Avocatul terorii“ care în 2008 a primit Premiul Cesar pentru cel mai bun film documentar.

Confesiunile unei minţi periculoase

În „Avocatul terorii“, Schroeder încearcă să facă lumină în destinul lui Jacques Vergès, un avocat celebru datorită cazurilor pentru care a pledat. Rezultatul este un film intens şi derutant, care are premiera pe marele ecran pe 9 mai şi care prezintă cu inteligenţă atât viaţa „avocatului diavolului“, cât şi fenomenul terorismului, colonialismul şi marile mutaţii politice ale secolului trecut.

Vergès se transformă şi într-un pretext pentru construirea portretului politico-social şi cultural al istoriei recente, demers care se sprijină pe mărturii consistente şi variate ale celor care au interacţionat într-un fel sau altul cu acesta, dar şi pe confesiunile personajului principal.

Prieten cu Pol Pot

Comunist, exponent al extremei drepte, anticolonialist? Ce convingeri l-au ghidat pe Vergès în a-I apăra pe teroristul internaţional Carlos Şacalul, pe nazistul Klaus Barbie, responsabil de uciderea a cel puţin 44 de copii evrei în lagărul de la Auschwitz, pe terorista Magdalena Kopp (prietenă, apoi soţie a lui Carlos Şacalul) sau pe liderul iugoslav Slobodan Milosevici? Acestea sunt întrebările la care Schroeder încea