Pentru a avea şansa să vă întâlniţi cu Adelin Petrişor trebuie să trimiteţi la adresa OP 1 CP 10 Bucureşti, până cel târziu luni, 12 mai, talonul de participare la concurs. Talonul îl puteţi găsi în ediţia de vineri, 9 mai, a Ghidului TV al «Evenimentului zilei».

Adelin Petrişor, în care Antena 1 şi-a pus de-atâtea ori baza pentru acoperirea conflagra- ţiilor, e neobosit şi mai mulţumit ca oricând de viaţa sa.

EVZ TV: Adelin, care e cea mai mare victorie a ta din teatrele de război?

Adelin Petrişor:Nu cred că a fost vorba de o victorie. Oricum, eu nu văd deplasările mele în acest mod. Din 1996 am fost în Liban, Algeria, Albania, Belgrad, Kosovo, Irak, Afganistan, Guantanamo, Israel şi aşa mai departe. În fiecare dintre deplasări, am găsit ceva interesant: oameni, poveşti. Probabil că în Irak, în 2003, a fost mai mult decât atât, pentru că eu şi prietenul meu, cameramanul Florin Dobre, am fost singurii jurnalişti români care au transmis în direct bombardamentele americane din capitala irakiană. Şi deplasările cu armata americană din Bagdad, Fallujah sau Ramadi, reportajul la Guantanamo au constituit premiere pentru presa din România. Aşa am filmat în Irak arestarea unor insurgenţi sau modul cum luptă infanteriştii americani, cum tră- iesc într-o zonă de război soldaţii celei mai mari armate a lumii.

Care ar fi regulile de bază ale supravieţuirii unui reporter de război?

Frica te ţine în viaţă. Trebuie să ştii cât rişti, să-i cunoşti bine pe oamenii cu care lucrezi, traducă tori sau şoferi. Trebuie să ştii cât mai multe despre locul în care te duci, despre oamenii de acolo. De asemenea, e bine să ai noroc şi să te iubească măcar din când în când Dumnezeu.

Cum e viaţa ta acum? Îţi lipsesc transmisiunile riscante?

Nu-mi lipsesc, lucrez pe eveniment şi ştiri sunt din belşug în România sau în stră