Peste o sută de persoane care au beneficiat de un transplant de ţesut sau de organe s-au adunat, ieri, la Clubul Diplomatic din Bucureşti pentru a marca Ziua Naţională a Transplantului din România. Evenimentul, la care au participat şi preşedintele Fundaţiei pentru Transplant, dr. Victor Zota, şi preşedintele Romtransplant, prof. dr. Irinel Popescu, s-a dorit a fi o strângere de rânduri a „comunităţii transplantului”, aşa cum a numit-o doctorul prof. dr. Irinel Popescu, referindu-se la legătura dintre medici şi pacienţii transplantaţi. De altfel, evenimentul a fost susţinut şi de cele trei asociaţii ale beneficiarilor de transplant din România. „Este îmbucurătoare creşterea numărului celor cărora acest procedeu le-a redat sănătatea.
Trebuie să rămână un proces colectiv. Perioada pionieratului s-a încheiat. E nevoie de aceeaşi energie ca şi până acum. Şansa noastră e că suntem mai mulţi şi ne putem face mai bine auziţi”, a spus prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul primul transplant hepatic din România, adăugând că lipsa donatorilor rămâne o problemă acută. Cu această ocazie, preşedintele Fundaţiei pentru Transplant şi directorul Agenţiei Naţionale de Transplant, dr. Victor Zota, a anunţat că se va crea un registru naţional al transplantului de măduvă. „Înscrierea în acest registru nu înseamnă nici un fel de suferinţă pentru donatori. Presupune doar donarea de sânge pentru verificarea compabilităţii cu un eventual primitor”, a explicat medicul.
Prof. dr. Ioan Lascăr a vorbit despre intenţia de a realiza primul transplant de mână din România. „La nivel planetar, numărul transplanturilor de mână nu depăşeşte 40 pe an. În cadrul Spitalului de Urgenţă Floreasca din Capitală ne-am propus realizarea acestui fel de transplant. Problema este complexă, totuşi, prin însăşi natura procedurii. Un transplant de rinichi poate fi făcut de la un bărbat la o femeie, u
