Citesc într-un caiet vechi, îngălbenit, la data de 16 martie 1958 următoarele...

întâlnire pe Victoriei cu Vali, Tory şi o prietenă de-a lor, pe care n-o cunoşteam. Cumpărasem o pijama şi pachetul îl ţineam sub braţ. Când un bărbat singur cumpără câte ceva, femeile din jur tabără pe el musai să ştie ce-a cumpărat. Aflând ce cumpărasem, - o pijama, - ce culoare, - albastră! - se fac glume pe chestia asta - albastru, este albastră, tu!... Vali, mai ales, care mi-e prietenă.

Ele veneau de la un film cu Betsy Blair, care făcea în epocă furori. (Ah! am uitat că pe când le pupăm mâinile, eram cu ochii pe Tory, care avea unghiile frumos lăcuite şi le privisem atent ridicându-i niţel palma în sus, iar Tory se roşise, era una din cochetele fără profesie, care se scoală târziu dimineaţa şi stau vreo două-trei ceasuri în baie parfumându-se după aceea violent.)

Vali, care era deşteaptă, o privea pe Tory, care roşise, - dar de ce roşise Tory? - mă gândeam, şi îmi amintisem pe loc ziua când îi fusesem prezentat prima dată, - spusesem aplecându-mă şi depunându-i pe mână sărutul convenţional,... "o, dar aveţi cele mai frumos tăiate şi mai roşii unghii din Europa!"...

Totul, aşa dar, de aici pornise!...

25 martie 1958, G., măritată cu un important scriitor român de pe timpuri, este genul de femeie pe care autorul, înconjurat numai de "femmes de lettre" fine, citite, atent cu eroinele sale, o luase de nevastă, - cam vulgărică, nu se potrivea.

După ce el murise, G. îşi dăduse drumul.

Auzind că semănam cu felul cum vorbeau ea cu bărbatu-său -, printr-o prietenă comună mă invitase într-o zi să văd un manuscris la care scriitorul tocmai lucra, când decedase.

La intrare, mă aşteptase un câine lup mare, negru.

Trebuia de la început să-mi fi dat seama... A doua zi umpluse oraşul că sărisem s-o violez.

"Dragă, le povestea e