Convenţia privind navigaţia pe fluviul Dunărea, semnată la Belgrad în 1948, prevede ca în Delta Dunării (devenită între timp şi Rezervaţie a Biosferei, parte a patrimoniului mondial UNESCO) să existe o singură cale navigabilă: canalul Sulina. De patru ani încoace, Ucraina nesocoteşte prevederile Convenţiei şi construieşte o a doua cale navigabilă în Rezervaţie: canalul Bîstroe. Este doar una dintre cele aproximativ 20 de convenţii de mediu, tratate bilaterale şi înţelegeri internaţionale. Nimeni nu a reuşit pînă acum să oprească Ucraina din hotărîrea luată, iar navele traversează deja şi canalul Bîstroe.
Convenţia privind navigaţia pe fluviul Dunărea, semnată la Belgrad în 1948, prevede ca în Delta Dunării (devenită între timp şi Rezervaţie a Biosferei, parte a patrimoniului mondial UNESCO) să existe o singură cale navigabilă: canalul Sulina. De patru ani încoace, Ucraina nesocoteşte prevederile Convenţiei şi construieşte o a doua cale navigabilă în Rezervaţie: canalul Bîstroe. Este doar una dintre cele aproximativ 20 de convenţii de mediu, tratate bilaterale şi înţelegeri internaţionale. Nimeni nu a reuşit pînă acum să oprească Ucraina din hotărîrea luată, iar navele traversează deja şi canalul Bîstroe.
DE LA RENI LA MARE. În urmă cu aproape cinci ani, autorităţile de la Kiev anunţau că vor construi o nouă cale navigabilă în Delta Dunării. Un canal de mare adîncime care să lege Marea Neagră de portul Reni, situat în apropiere de Galaţi. Canalul este proiectat să urmeze cursul Dunării, apoi braţul Chilia al Dunării şi apoi pe Bîstroe, un canal de numai şase kilometri aflat în delta secundară a braţului Chilia. Planul ucrainenilor prevedea adîncirea şi lăţirea lui Bîstroe, construirea unui dig la gura micului canal, dragarea a 11 praguri pe braţul Chilia, astfel încît navele de mare tonaj să poată naviga fără probleme pe noul canal. Auto
