În ciuda criticilor aduse de CE şi FMI, România ţinteşte în continuare adoptarea monedei euro în 2014.O amânare a adoptării euro ar putea aduce o „relaxare periculoasă“ a măsurilor necesare pentru procesul de convergenţă a României către nivelul statelor dezvoltate ale Uniunii Europene, a susţinut ieri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), la prezentarea ultimului raport trimestrial privind inflaţia. „Nu trebuie să împingem adoptarea euro prea departe, deoarece ar putea produce o relaxare periculoasă pentru măsurile luate de România pentru convergenţă“, a declarat Isărescu.

„Obiectivul României este adoptarea euro

în 2014“ Isărescu a făcut referire la ultimul raport privind procesul de convergenţă al Comisiei Europene, publicat miercuri, care arăta că România nu îndeplineşte decât un singur criteriu de convergenţă nominală din cele cuprinse în tratatul de la Maastricht. „Atât raportul CE, cât şi cel al FMI mi se par utile, echilibrate, dar şi extrem de valoroase“, a comentat Isărescu. Guvernatorul a ţinut să precizeze că „obiectivul României în această privinţă este adoptarea euro în 2014“, ceea ce ar presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb cu doi ani mai devreme, în 2012. Pentru aceasta, România trebuie să îndeplinească anumite criterii de convergenţă nominală, care constau în limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB (calculat după standardul european) şi menţinerea datoriei publice la sub 60% din PIB. Un criteriu esenţial este ca inflaţia medie anuală, care a ajuns în România la 5,9% în martie, să nu fie mai mare cu mai mult de 1,5 puncte procentuale decât inflaţia medie a celor mai buni trei membri ai Uniunii Europene. Alte două criterii sunt legate de rata dobânzii la titlurile de stat pe termen lung şi de cursul de schimb, care devine important înainte de intrarea în ERM2, ce presupune fixarea unui culoar