Presedintele Romaniei a acuzat Curtea Constitutionala si Parchetele ca sunt pavaza pentru posibilii infractori din Parlament. Este justificata aceasta pozitie? Nu poate fi interpretata ca fiind un amestec in actul de justitie?
- Mai intai trebuie sa precizam ca deciziile Curtii Constitutionale nu sunt acte de justitie, ci interpretari ale Constitutiei - sau cel putin asa ar trebui sa fie, desi tot mai multi experti constitutionali se plang in ultima vreme ca membrii CCR adauga la legea fundamentala, in loc sa se mentina in litera si spiritul ei. Totodata, membrii CCR nu sunt de fapt judecatori, desi sunt numiti astfel, ci un fel de " gardieni ai Constitutiei ". Ei nu se pronunta asupra dosarelor din instanta, ci asupra unor texte de lege, deoarece CCR nu functioneaza dupa modelul Curtii Supreme a Statelor Unite, ci dupa modelul european. Odata aceasta confuzie inlaturata ne dam seama ca de fapt comentariile asupra deciziilor CCR nu au cum sa reprezinte o imixtiune in activitatea justitiei propriu-zise sau o forma de presiune asupra instantelor judecatoresti. In plus, cunoscandu-i pe membrii acesteia si chiar pe judecatorii propriu-zisi, nu avem nici un motiv sa credem ca ar fi usor de intimidat.
In ceea ce-i priveste pe procurori, se poate argumenta, la rigoare, ca presedintele nu ar fi trebuit sa le critice deciziile. Pe de alta parte, presedintele a sustinut o chestiune de principiu, care tinea de interpretarea legii si a deciziei CCR: avand deja avizul presedintelui pentru dosarele demnitarilor-parlamentari, trimiterea acestora la Parlament este de fapt inutila, dupa cum a afirmat de altfel mai demult si presedintele CCR, Ion Vida. Omeneste, frustrarea presedintelui poate fi inteleasa, iar procurorii care au preferat sa-i ignore avizul de cercetare penala si sa se adreseze Parlamentului, stiind bine ca acolo toata munca lor va fi anulata, nu se vo
