Comisia Europeană şi multe dintre statele membre sunt tot mai nemulţumite de eşecul noilor membri, România şi Bulgaria, de a rezolva problema corupţiei şi de a implementa alte reforme, se arată într-o analiză Reuters. Sursa: Reuters

Bulgaria a ajuns în centrul atenţiei din cauza incapacităţii aparente de a combate crima organizată.

Înainte de aderarea celor două ţări la UE, Comisia Europeană avea o puternică pârghie de influenţă: ameninţarea cu întârzierea aderării. Această metodă a constrâns cele două state să realizeze multe reforme politice şi economice, consideră specialiştii de la Reuters.

În prezent însă, România şi Bulgaria sunt membri cu drepturi depline în blocul UE, iar puterea de a influenţa reformele este mult mai limitată. Totuşi, UE poate lua anumite măsuri în cazul în care una dintre ţări nu îşi respectă angajamentele luate. Unele dintre aceste măsuri sunt prevăzute în tratatul de aderare, în timp ce altele pot fi aplicate oricând oricărui stat membru.

> AJUTOARE FINANCIARE. Comisia Europeană poate reduce, amâna sau recupera ajutoarele regionale dacă se constată că administrarea lor a fost afectată de corupţie. Principala pârghie este faptul că România trebuie să primească, până la sfârşitul anului 2013, fonduri europene în valoare de circa 32 de miliarde de euro, iar Bulgaria de 11 miliarde de euro. Dacă CE constată că ajutoarele pentru agricultură au fost acordate necorespunzător, poate suspenda aceste plăţi.

> SIGURANŢĂ ALIMENTARĂ. Timp de trei ani după aderare, CE poate să blocheze exporturile produselor româneşti şi bulgăreşti către restul UE care nu sunt conform reglementărilor europene în domeniul veterinar, al igienei agricole şi al siguranţei alimentare. Comisia poate întocmi o listă cu firmele care nu au voie să exporte produse în UE.

> PIAŢA INTERNĂ. CE poate ca,