Ion Dolănescu mărturiseşte că şi acum rămîne înmărmurit cînd ascultă imprimările Irinei Loghin, deşi se cunosc din 1966.
Ion Dolănescu o descrie cu o deosebită afecţiune. “Irina Loghin este o cîntăreaţă desăvîrşită, o cîntăreaţă deosebită, un cap de regină. O fiinţă cu nişte calităţi nemaipomenite, un om formidabil”. Ion Dolănescu şi Irina Loghin au făcut nenumărate turnee, au cîntat în mii de concerte pe aceeaşi scenă.
“Avem înregistrări valoroase care vor rămane în istorie. Lucruri foarte frumoase. Sîntem cam de prin aceeaşi zonă folclorică, din Muntenia, foarte multe amintiri ne leagă. Toate turneele cu Irina Loghin şi toate întîlnirile ori colaborările noastre sînt pentru mine nişte amintiri formidabile. Irina Loghin a avut cîntece care te invitau la meditaţie, care erau auzite şi care au spus ceva. Ea este un artist extraordinar, cu o voce care transmite ceva peste firea omenească, ceva care te umple de bucurie şi emoţie.
Rămîn un mare admirator al ei”.
A cunoscut-o iniţial pe sora Irinei Loghin, Florica, la ansamblul din Ploieşti. “Atunci Florica era deja angajată la ansamblul Cocîrlia, foarte frumos cînta... La ansamblu le-am cunoscut pe Maria Ciobanu şi pe Irina Loghin. Pe atunci îmi sfîrîiau călcîiele după amîndouă”, povesteşte Ion Dolănescu.
Parlament. Colegi vechi de scenă, peste ani viaţa i-a făcut şi colegi în Parlament. “A fost o încununare pentru mine. Şi cred că şi pentru ea, această intrare în Parlament. Eu am luat ca pe o minune Dumnezeiască faptul că şi eu, şi Irina Loghin am intrat în prima legislatură din mileniul trei.
Să semnezi patru ani condica în Parlament, unde, neam de neamul meu n-a trecut poate nici măcar prin faţa Parlamentului. De aceea,spun: există minuni Dumnezeieşti. Iar ce a făcut Dumnezeu cu noi este o minune. Am simţit-o ca pe o aureolă”. Ion Dolănescu crede că parlamentarii ceilalţ
