Atât românii care au luat cu asalt, ani la rând, hipermarketurile bulgăreşti, cât şi oamenii de afaceri care şi-au făcut firme în Bulgaria i-au determinat pe vecinii de la sud de Dunăre

Atât românii care au luat cu asalt, ani la rând, hipermarketurile bulgăreşti, cât şi oamenii de afaceri care şi-au făcut firme în Bulgaria i-au determinat pe vecinii de la sud de Dunăre să facă tranzacţiile în lei, leva şi euro

Românii cumpără orice. Dacă e mult şi ieftin, e bun. Bulgarii vând orice. Dacă le cumperi marfa, nu mai contează moneda în care plăteşti.

Începând de la borcane de murături şi până la materiale de construcţii, bulgarii reuşesc să vândă în România tot ce produc Giurgiu a rămas încă o piaţă de desfacere importantă pentru produsele bulgăreşti, iar creşterea economică a oraşului Ruse s-a făcut în mare parte cu banii românilor Imediat după aderarea la Uniunea Europeană, România a atras atenţia lumii întregi prin disfuncţionalităţi şi scandaluri.

Taxele vamale care încă mai existau la 1 ianuarie 2007 la frontiera dintre Giurgiu şi Ruse, şpăgile pe care şi le luau vameşii şi poliţiştii de frontieră de pe graniţa de vest şi de est şi care nu au dispărut odată cu integrarea sunt doar două exemple. "Se investeşte deopotrivă în îmbunătăţirea infrastructurii, în refacerea agriculturii sau dezvoltarea turismului", spun rapoartele întocmite de organizaţiile de dezvoltare regională. Da, se întâmplă toate astea, dar în Bulgaria, nu în România, deşi proiectele finanţate de UE prin intermediul fondurilor PHARE sau prin intermediul Fondurilor Structurale, au vizat dezvoltarea ambilor parteneri.

Este adevărat că Ruse este un oraş de două ori mai mare decât Giurgiu, cu o populaţie de aproape 200.000 de locuitori, care îl poziţionează pe primul loc în Bulgaria în topul oraşelor de pe Dunăre. Diferenţele de natură economică nu sunt date însă n