Mai sint doar citeva saptamini pina la alegerile pentru postul de primar al Bucurestiului. Satui de promisiunile facute de candidati, campanie dupa campanie, haideti sa vedem cum au reusit alte orase sa-si organizeze mai bine politicile de transport. Poate candidatii Bucurestiului vor avea ceva de invatat de aceasta data. Studiu de caz - capitala Irlandei, Dublin. Beneficiind de mai multe puncte comune cu Bucurestiul, pe care le vom enumera mai jos, orasul si-a dezvoltat infrastructura foarte mult in ultimii 10 ani.
Cu toate acestea, locuitorii din Dublin nu sint prea multumiti: fie se pling ca sistemul de autobuze este slab pregatit fie ca aglomeratia din trafic este prea mare.
Cum arata insa in prezent traficul in Dublin?
SOSELELE:
S-au construit multe artere care fac legatura mult mai usor intre periferii si centru.Autostrada M50 inconjoara ca un inel capitala Irlandei. Nu trebuie sa treci prin centru daca vrei sa ajungi din nord in sud, sau din est in vest. Accesul pe M50 se face contracost (aproximativ 2 euro taxa). Autostrada se afla in plin proces de modernizare.Zonele rezidentiale (foarte comune in Dublin, marea majoritate a oamenilor locuiesc la case) au strazi foarte bune. Nu exista strazi de pamint sau cu piatra cubica.Strazile si intersectiile sint supravegheate de foarte multe camere de luat vederi.Toate intersectiile principale functioneaza dupa sistemul sensului giratoriu, cu prioritate de dreapta (in Irlanda se circula invers decit in Europa continentala).Pe multe strazi exista si piste speciale pentru biciclisti, vopsite in visiniu, nu pe trotuare (cum se fac in Bucuresti) ci pe sosea, linga bordura.
SEMAFORIZAREA:
Un sofer bucurestean ar fi uimit sa vada o mica intersectie in care sint chiar si 30 de semafoare. Toate functioneaza.Acolo unde sint trei benzi de circulatie, exista cite un semafor pe
