La Bruxelles, 15.000 de lobby-şti şi 400 de grupuri de interese încearcă să influenţeze deciziile eurodeputaţilor şi oficialilor comunitari Recent, lobby-ul european şi-a schimbat regulile La Bruxelles, 15.000 de lobby-şti şi 400 de grupuri de interese încearcă să influenţeze deciziile eurodeputaţilor şi oficialilor comunitari

Recent, lobby-ul european şi-a schimbat regulile de funcţionare. Scopul: eliminarea suspiciunilor privind presiunile asupra oficialilor comunitari.

Lobby-ul, foarte important la nivel european, mai ales în cele două mai centre unde se iau deciziile cele mai importante - Bruxelles si Strasbourg - , rămâne o activitate controversată. Pe de o parte, există voci care spun că el este un "element constructiv al democraţiei", iar, pe de altă parte, oponenţii acestora, care consideră lobby-ul un "instrument opac de influenţă" asupra decidenţilor politici, care încearcă să-i favorizeze pe cei care au mijloacele de a-şi permite echipe de lobby-şti la Bruxelles.

În 50 de ani de existenţă a Uniunii Europene, Bruxelles a devenit capitala mondială a activităţii de lobby: aici trăiesc şi activează peste 15.000 de lobby-şti, 700 asociaţii profesionale, 400 grupuri de interese, 150 de societăţi de consultanţă, peste 150 de cabinete de avocaţi specializaţi în afaceri europene, 30 camere de comerţ şi peste 2.000 jurnalişti acreditaţi. Toată această "mică lume" este grupată pe o suprafaţă de 3 până la 4 km pătraţi.

Francezii, cel mai slab reprezentaţi

La Parlamentul European sunt în momentul de faţă 4.570 de persoane acreditate, reprezentând grupuri de interese. Majoritatea lor este reprezentată de organizaţii neguvernamentale, dar şi asociaţii, regiuni sau companii. Grupurile de interese interacţionează cu deputaţii europeni şi funcţionarii de la Comisia Europeană prin discuţii personale, scrisori, emailuri, telefoane.

Î