Vlad Sauciuc şi Pompiliu Kostas Rădulescu, de vorbă cu Emilio Lorenzo, Marele Maestru al Ordinului Martinist Francez.
Vlad Sauciuc şi Pompiliu Kostas Rădulescu, de vorbă cu Emilio Lorenzo, Marele Maestru al Ordinului Martinist Francez.
Sâmbătă 10 mai, a avut loc la sala "I.C.Brătianu" a Universităţii Populare Dalles cea de-a şaptea coferinţă din seria "În Culisele Societăţilor Secrete", organizată de Centrul Independent de Studii şi Cercetări Ezoterice. Cu această ocazie domnul Emilio Lorenzo, Marele Maestru al Ordinului Martinist Francez, a acceptat să ne răspundă la cîteva întrebări despre o mişcare iniţiatică acum relativ puţin cunoscută la noi, deşi destul de familiară unei mari părţi a intelectualităţii româneşti din perioada interbelică. De altfel, domnia sa este cel care i-a succedat la conducerea Ordinului în 1979 lui Philippe Encausse, fiul celebrului ocultist francez Gerard Encausse, cunoscut mai ales sub numele de Papus, care de altfel a şi pus bazele sale în a doua jumătate a secolului al 19-lea.
De ce acest titlu, "Originile Martinismului"? Din punct de vedere istoric vorbim despre un ordin iniţiatic relativ tânăr. Pentru că Martinismul este strâns legat de învăţăturile lui Martinez de Pasqually (1727-1774). El a întreprins o sinteză a cunoştinţelor iniţiatice ale lumii occidentale de până la el, incluzând aici cabbala, gnoza, alchimia etc, cărora le-a dat un fel de "haină" creştină pentru a putea avea un limbaj compatibil mediului în care îşi desfăşura munca de Iniţiator şi de Instructor. Sună poate paradoxal, dar de fapt aici nu există nici un fel de dihotomii. A nu reuşi să distingem unicitatea izvorului între diferitele manifestări exterioare ale acestuia şi cu ajutorul diferitelor forme de tehnici sugerate - strâns legate de diversele structuri psiho-fizice -, înseamnă a nu fi căpătat acea în