Puterea tămăduitoare a roiniţei (Melissa officinalis) a fost descoperită de medicii arabi. Avicena spunea că planta aceasta iubită de albine (în limba greacă, melissa înseamnă
Puterea tămăduitoare a roiniţei (Melissa officinalis) a fost descoperită de medicii arabi.
Avicena spunea că planta aceasta iubită de albine (în limba greacă, melissa înseamnă albină) este un elixir al tinereţii pentru că relaxează şi revigorează inima. În timp, studiile fitoterapeuţilor au scos la iveală alte proprietăţi importante ale plantei. Eric Favre menţionează efectele antispasmodice, sedative şi carminative (favorizează eliminarea gazelor) ale plantei.
De aceea, infuzia este recomandată de specialişti drept un remediu pentru nevrozele cardiace, manifestate prin palpitaţii, oscilaţii ale tensiunii arteriale şi insomnii. În istoricul plantei s-au înregistrat exemple de consumatori care au băut, ani de-a rândul, ceai de roiniţă. Efectul a fost peste aşteptări! Din acest motiv, folosirea roiniţei este asociată cu longevitatea şi limpezirea minţii. Pe lângă infuzie se foloseşte şi uleiul de roiniţă. Acesta este util în tratamentul durerilor de cap sau al migrenelor cauzate de stres, asociate cu senzaţia de tensiune la nivelul cefei şi umerilor.
Mod de administrare
Infuzia: Punem 3 g plantă uscată într-o cană de apă clocotită, apoi acoperim vasul şi-l lăsăm 10 minute. După aceea strecurăm ceaiul. Se pot consuma 2 căni pe zi.
