Camera de Comerţ şi Industrie tânjeşte din nou după Registrul Comerţului, instituţie care aduce venituri anuale de zeci de milioane de euro. Bătălia se dă la nivel înalt, la intersecţia deciziilor politice.La propunerea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi cu acordul premierului Călin Popescu Tăriceanu, Oficiul Registrului Comerţului este la un pas de a se întoarce de unde a plecat în 2002: la Camerele de Comerţ şi Industrie. În ciuda protestelor ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, premierul ţine partea camerelor de comerţ, care ar urma să-şi umfle conturile cu banii încasaţi de Registrul Comerţului din taxe de la mediul de afaceri. Motivaţiile iniţiatorilor proiectului de ordonanţă de urgenţă de transferare a Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ au fost legate de faptul că instituţia aflată în dispută ar trebui să fie „mai aproape de mediul de afaceri şi ar trebui să se întoarcă la camerele de comerţ, pentru că a fost creat de ele“, după cum afirma recent ministrul IMM-urilor, Ovidiu Silaghi. Încă unul dintre motivele vehiculate de „actorii“ principali şi aruncat în faţa opiniei publice a fost acela că Oficiul Registrului Comerţului (ORC) plăteşte chirii mult prea mari în sediile actuale, pe când la Camera de Comerţ şi Industrie aceste costuri s-ar reduce considerabil.

Miza: milioane de euro În realitate, miza eventualului transfer către Camerele de Comerţ ar fi veniturile mari pe care ORC le încasează de la mediul de afaceri: o piaţă de cel puţin 30 de milioane de euro anual. Până în 2002, Legea nr. 26/1990 (republicată), privind funcţionarea ORC, prevedea la art. 11 că taxele se virau în proporţie de 8% la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2% la Ministerul Justiţiei şi restul în bugetul camerei de comerţ pe lângă care funcţiona. După 11 octombrie 2002, toţi banii încasaţi de ORC de la mediul de