Romania este intr-un permanent decalaj fata de ce se intampla in restul Europei. Ne-am obisnuit deja cu asta, fiind parca o a doua natura a noastra. Exemplele sunt nenumarate si, oricat de mult incercam sa recuperam acest decalaj, el persista si produce efecte. Ultimul astfel de exemplu se refera la modul in care convulsiile economice globale schimba realitati sociologice si economice. Scumpirile carburantilor, cresterea cererii de alimente la nivelul unor tari cu populatii foarte mari, precum India sau China, efectele schimbarilor climatice si scaderea suprafetelor cultivate cu grane destinate consumului alimentar sunt cele patru mari cauze ale crizei alimentelor din prezent. Aceste cauze actioneaza ca un turbion care contribuie, in spirala, la o crestere si mai mare a preturilor carburantilor. Iar efectul este, in prezent, estimarea pe care OPEC-ul o face cu privire la cresterea pretului la barilul de petrol pana la 200 de dolari in urmatorul an si jumatate. Care sunt consecintele cresterii pretului la petrol la un asemenea nivel? Pentru moment, este foarte greu de evaluat, fiindca procesul nu este unul singular. Scaderea dolarului in raport cu alte monede importante, precum si parasirea treptata a rolului de lider mondial de catre Statele Unite contribuie la deschiderea caii spre extrem de multe scenarii imprevizibile.

Intr-o analiza publicata in presa internationala, cineva anticipa ca unul dintre scenariile posibile ale unei lumi in care petrolul se vinde cu peste 200 de dolari barilul este acela al incetinirii globalizarii. Pamantul nu mai poate fi plat, de vreme ce transportul devine scump, iar comertul este limitat mai mult de distante decat de costurile salariale. Acest efect, foarte probabil inca din viitorul imediat, va insemna ca tarile dezvoltate vor renunta treptat, pentru o perioada de timp, la delocalizari indepartate ale propriei productii