Intre fotografiile ce alcatuiesc colectia Szathmari de la Academia Romana, se distinge prin formatul mare si dificultatea datarii fotografia de fata. O apreciere rapida si superficiala ar indica faptul ca autorul a pozitionat aparatul de fotografiat undeva pe Dealul Spirii.
Comparand-o insa cu imaginile obtinute de pe Dealul Spirii, de Angerer, Ruser si de Szathmari insusi, am remarcat deosebiri ce obliga la cautarea unui alt punct de fotografiere. Trebuia sa fie tot la nord-vest, dar fara sa prezinte puzderia de case dintre Dealul Spirii si Dealul Mitropoliei. Consultand hartile lui Pappazoglu, am conchis ca singurul loc posibil din care Szathmari ar fi putut imortaliza acest peisaj aproape satesc era Palatul Brancoveanu. Palatul era inconjurat de o gradina intinsa, care, la randul ei, era marginita de maidane si de gradini.
O linie imaginara intre acel palat si Mitropolie ar fi dezvaluit privitorului exact aceasta priveliste, cu turla bisericii Sf. Nicolae in plan nu prea indepartat si cu silueta bisericii Sf. Ilie in partea stanga. De remarcat ca, in vecinatatea bisericii Sf. Nicolae, se afla fabrica de cherestea, construita in 1878-1879, nu prea departe de maidanul lui Bursuc, amintind de Caragiale in piesa O noapte furtunoasa. Tinand seama de acest aspect (care dateaza fotografia dupa 1880) este indoielnica si atribuirea ei lui Szathmari. La data respective, aproape ca se lasase de fotografiat din cauza miopiei. Autorul poate fi unul dintre colaboratori, mai precis, Frank-Duschek tatal, cumnatul sau.
Intre fotografiile ce alcatuiesc colectia Szathmari de la Academia Romana, se distinge prin formatul mare si dificultatea datarii fotografia de fata. O apreciere rapida si superficiala ar indica faptul ca autorul a pozitionat aparatul de fotografiat undeva pe Dealul Spirii.
Comparand-o insa cu imaginile obtinute de pe Dealul Spiri
