România ar putea acoperi, în câţiva ani, circa 15% din deficitul de materii prime ne-energetice înregistrat la nivelul Uniunii Europene, au declarat reprezentanţii guvernului prezenţi ieri la conferinţa internaţională „Industria minieră ne-energetică în Europa“.
Industria extractivă din România ar putea livra anual circa 20 de milioane de tone de minereuri feroase şi neferoase, dacă ar avea o politică eficientă de investiţii în industria extractivă.
0,2% din producţiaanului 1989P
roducţia de minereuri a României - cupru, zinc, bauxită, fier - s-a redus însă treptat începând cu 1990, ajungând anul trecut la 0,05 tone de la cele 22 de milioane de tone, cât se înregistrau înainte de ’90.
„România nu are, în momentul de faţă, o politică de dezvoltare economică durabilă, de aprovizionare cu materie primă sau energie“, a declarat ieri Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor. O altă tendinţă îngrijorătoare în industria minieră românească priveşte deprofesionalizarea angajaţ ilor. Dacă, înainte de 1989, numărul total al minerilor ajungea la 175.000, dintre care peste 65.000 activau în mineritul ne-energetic, în 2007, România mai avea doar 2.000 de mineri specializaţi în extracţie de minereuri ne-energetice.
Programul de închidere şi ecologizare a unor noi mine va costa statul român în următorii nouă ani circa un miliard de euro, potrivit lui Sorin Găman, director general al Direcţiei Generale Resurse Minerale din cadrul AVAS.
BĂTĂLIE PENTRU RESURSE
Chinezii vor consuma jumătate din materiile prime în 2025
Criza existentă la nivelul statelor membre ale UE privind accesul la minereuri ne-energetice vine pe fundalul accentuării prezenţei unor state precum China şi India în ţările africane exportatoare de astfel de
