În unele facultăţi, cursurile sunt împărţite între tată, soţie, fiu şi noră

La Universitatea „Valahia” din Târgovişte studenţii au primit câte trei note într-o zi

Universităţile româneşti au devenit în ultimii ani cuiburi ale nepotismului, cazurilor de plagiat şi secretomaniei generalizate. Conform unei analize a Coaliţiei pentru Universităţi Curate (CUC), învăţământul superior suferă de incapacitatea de a angaja profesori cu reputaţie internaţională, fiind un mediu în care tinerilor li se pun piedici în accederea în posturile de conferenţiar şi profesor, iar studenţii nu fac dovada unei implicări reale în luarea deciziilor importante. Evaluarea făcută prin proiectul CUC, în perioada octombrie 2007-mai 2008, în cinci universităţi de stat a scos la iveală probleme grave ale sistemului, cum ar fi formarea de clanuri în cadrul instituţiilor, accederea în funcţia de conducător de doctorat a unor persoane ce nu pot face dovada unei activităţi ştiinţifice relevante, fiind necunoscute în afara ţării sau lipsa unor proceduri de depistare a plagiatului. Conform aceluiaşi raport, evaluarea cursurilor şi a profesorilor de către studenţi, este, la rându-i, fără nici un rezultat, impactul acestora, acolo unde există, fiind zero.

USAMV Iaşi şi Universitatea de Arhitectură, sufocate de clanuri

„Există cazuri anchetate de Procuratură pentru corupţie şi discriminare, există rapoarte negative ale organelor de control şi dovezi de falsificare gravă, în ultimii zece ani. O incidenţă mare am găsit la Universitatea „Valahia” din Târgovişte, unde unii studenţi au dat 34 de examene în 30 de zile sau au primit 3 note într-o zi. La Universitatea de Ştiinţe Agricole din Iaşi, unde până şi rectorul îşi are angajată soţia, există opt familii, trei soţ-soţie şi cinci tată şi fiu. La Universitatea de Arhitectură din Bucureşti, am găsit într-o facultate o familie comp