Inainte de terifianta afacere a pedofilului austriac Joseph Fritzl, care a inmarmurit mapamondul in aceasta primavara, au existat alte si alte povesti ingrozitoare de incest si pedofilie de care lumea a aflat prin intermediul presei. Maniera in care se mediatizeaza astazi astfel de cazuri ar putea fi considerata foarte libera, dar, pentru a ajunge aici, presa a trecut prin multiple transformari, de la o absoluta mutenie in secolele trecute la aceasta ultramediatizare, in care grija pentru protectia victimei conteaza cel mai putin.
In 1828, Gazette des tribunaux publica un material in care povesteste despre "un atentat la pudoare" comis de un abate de 28 de ani asupra unui copil de 13 ani al carui invatator era. Gazeta refuza sa dea detalii (pe care le considera "periculoase pentru morala publica") si spune doar ca acuzatul a fost in final condamnat la munca silnica pe viata. Este unul dintre cele mai vechi materiale in mass-media franceze referitoare la acest lucru, pe care l-a studiat profesoara Anne-Claude Ambroise-Rendu de la Universitatea Paris X Nanterre. Cercetatoarea considera ca presa franceza a urmat cinci etape in maniera de a reda intamplarile de acest gen.
Prima, o etapa de semimutenie, durand tot secolul al XIX-lea, in care presa nu relateaza decat extrem de rar intamplari de acest gen, dupa tipicul celei deja amintite, toate de regasit in Gazette des tribunaux, publicatie dedicata actualitatii din justitie. Desi presa populara era in plina ascensiune, urmand modelul cotidianului La Presse, care publica din belsug pe atunci fapte diverse si foiletoane, nu exista in toata presa franceza vreo referire explicita la vreun caz de abuz sexual contra copiilor in aceasta prima etapa. Mai apoi, spre 1860, presa franceza incepe sa publice astfel de stiri, dar ele nu se rezuma de fapt decat la o relatare a procesului. De abia executiile capitale c
