Existenta cotidiana e trista de felul ei. Orasul Iasi e mai degraba cenusiu. Strazile sint pline de gropi. Constructiile de patrimoniu stau sa se darime. Biserica Trei Sfetitelor e impovarata de schele. Strazile nu sint iluminate. Ne paste, adesea, melancolia, dezgustul, angoasa. Din aceasta nesanatoasa amorteala ne scot insa unele programe electorale. Singurul calificativ care li se potriveste e acela de "traznite". Ceea ce frapeaza la multi dintre candidatii la Primarie este, desigur, fantezia dezlantuita a solutiilor si proiectelor. Perioadele electorale reprezinta, cum vedem, un timp al miracolelor. Politicienii se scarpina in cap, sug ciubucul, sorb cafele si, in ceturile fumului poeticesc, formuleaza ipoteze alambicate, de un lirism coplesitor, dar lipsite de orice temei rational. Ei doresc, pesemne, sa-i amuze pe alegatori. Scopul "poetilor" politici este negresit atins. Cu asupra de masura. Multimea se veseleste. Bancul e bun. Avem deocamdata circ. Piine daca ar fi... Unul s-a gindit, de-o pilda, sa-i fericeasca pe ieseni prin construirea unei piste de "Formula 1", precum acelea de la Monaco sau Hungaroring. Cind va fi gata, circuitul va porni din satul Bogonos, va strabate Pacurarii, va continua prin Copou si va sfirsi, din nou, in numitul sat. Mai e nevoie, fireste, de sportivi, precum Raikonen sau Schumacher. Propunatorul nu stie, cu siguranta, cit costa o masina de Formula 1, dar ce importanta are acest neinsemnat amanunt? Si nici nu ar putea preciza, pentru ieseanul umil, la ce ar fi de folos un astfel de edificiu gigantic. Ipoteza se remarca prin desavirsita ei gratuitate. Costul ramine secret. Dar candidatul stie cu precizie cit va cistiga zilnic orasul dintr-o astfel de investitie curioasa: nici mai mult, dar nici mai putin decit 5-6 milioane de euro. Frumusetea ipotezei e demna, fara nici o indoiala, de toata admiratia noastra. Realismul ei, mai puti