Politehnica Iasi s-a specializat intr-o performanta unica in fotbalul mondial: evitarea retrogradarii de doua ori in acelasi sezon. In afara de titlul oficial de campioana a Romaniei, ajuns la Cluj, se vehiculeaza, prin emanatiile maharilor din fotbalul nostru, si un alt titlu, cel de "campioana morala", la care aspira aproape toate echipele din Liga I, cu stea(ua) in frunte. Care mai de care, Unirea Urziceni, Otelul, Craiova, ba chiar (blasfemie!) pina si Ceahlaul lui Pinalti s-ar dori incununate cu laurii onestitatii, inclusiv Politehnica Iasi, dupa cum zis-a antrenorul Ionut Popa-Voda. Cum concurenta intre marii maestri ai boxul cu propriii pectorali este foarte mare si cum respectiva onoare nu duce spre vreo morganatica Liga a Campionilor Morali, propunem un alt titlu pe care Politehnica Iasi nu are cum sa-l rateze: campioana suspansului. Ce ne trebuie titlul ala, care seamnana a "fraieri da' cinstiti", cind Liga I e plina de "comersanti onesti"? Nu-i mai fascinant suspansul, anual servit pe piine la Iasi, cu accente beletristice in anii bisecti? In ultimii ani, Politehnica Iasi a fost singura echipa de pe mapamond care a reusit sa se salveze de la retrogradare de doua ori pe sezon. Mai intii, retrogradarea sportiva, cea de pe teren (Poli nu a avut emotii in ultima etapa, in ultimii patru ani!), apoi cea financiara - toate se duc ca un fum spre alte zari, dar numai in ultimul moment, ca in povestile cu Sindbad Marinarul, sau in melodramele cu happy-end. Dupa ce traim in incertitudinea din apele tulburi ale retrogradarii, vine rasufletul de usurare, cu ovatiile de rigoare, dar numai pina la actul doi, atunci cind din off se aude strigatul de groaza: "Valeeeeu, licentaaaa!". Bineinteles ca totul se rezolva, marea arta nu sta in insasi rezolvarea tramei, ci in alegerea momentului potrivit. Fotbalul face parte din viata, viata are farmecul ei, desi unii prefera o exi