Raportul prezentat ieri la sediul Prefecturii de către Alexandru Bălescu (foto), directorul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Braşov privind desfăşurarea Programului Naţional de Diabet şi alte boli de nutriţie a scos la iveală alte nereguli. În judeţul Braşov, totalul pacienţilor cu diabet aflaţi în evidenţele ASP ajunge la un număr de 20.082, numai în acest an fiind depistate încă 1.024 de persoane bolnave, total care situează judeţul nostru pe locul 4 ca număr de pacienţi cu diabet zaharat (DZ). Dintre aceştia, 9.834 de diabetici au nevoie de tratament cu tablete, 2.480 sunt persoane cu DZ tip II tratat cu insulină, 864 de persoane au diabet tip I, iar 804 au nevoie de insulină şi tratament. Centrul Antidiabetic Braşov, căruia i se adresează cei peste 20.000 de pacienţi, funcţionează într-un cabinet la care s-au adăugat două nişe, cu suprafeţe sub normele actuale sanitare. În plus, în spaţiul existent îşi desfăşoară activitatea trei medici (plus unul de la Spitalul CFR, dar care este doar colaborator al programului), patru asistente şi un operator calculator. Sistemul informatic al centrului este susţinut de patru calculatoare cu imprimante, pe lângă fişierul ce acoperă peretele, în acelaşi birou în care, în mod normal, ar trebui să fie consultat pacientul. Acest lucru duce implicit la o calitate a actului medical mult sub nivelul mediu, confidenţialitatea actului medical este mai mult decât „transparentă”, iar pacientului nu i se poate face un control adecvat. Din acelaşi birou sunt eliberate şi reţetele de insulină, astfel că pe uşa cabinetului, cel puţin 250 de persoane pe zi sunt nevoite să intre la medic. Alexandru Bălescu subliniază că un centru cu adevărat funcţional presupune trei cabinete, cu suprafeţe de 14 mp, cu spaţii separate pentru fiecare etapă a consultului pacientului, inclusiv eliberarea reţetelor pentru insulină. „O organizare minimă a unui