Se termină: "Nu sta nemişcat, Gogule! Ia-te cu mîinile de cap! Regretă, Gogule, regretă!" (Cortina cade peste strigătele disperate ale femeilor şi încercările neputincioase ale delapidatorului Gogu.)

Povestea: Ortansa şi Clementina se despart un pic de însoţitorii lor de-o viaţă. Ortansa vrea încurcături, Emilian, soţul ei, e cinstit. Nu se bagă. Clementina e dusă de nas şi abandonată de Gogu, întreţinătorul şi şmecherul. Clementina îşi găseşte peticul, pe Gogu. Dar Emilian vine cu controlul financiar şi-l prinde pe Gogu. Gogu o dă înapoi pe Clementina, ca Emilian s-o lase moale. Emilian ia gagica, dar e şi intransigent. Gogu termină luîndu-se cu mîinile de cap, e adevărat, dar cu ambele gagicuţe lîngă el.

Şmecheriile textului: e piesă de teatru. Patru oameni într-o cuşcă. Fiecare şi-a atins limitele. Gogu a făcut şmecherii. Ce-l mai aşteaptă? Tot şmecherii. Emilian a fost cinstit. Ce-l mai aşteaptă? Tot cinstea. Gagica 1 s-a săturat de cinste. Ce-o aşteaptă? Şmecheria. Gagica 2 nu are unde să se ducă. Ce-o aşteaptă? Despărţirea. Gagica 1 şi şmecherul încearcă să-şi găsească un rol mai profitabil. Ceilalţi doi şi l-au găsit pe cel confortabil. Simplu. Dar ceea ce ţine sus textul este nebunia dialogului dusă dincolo de absurd. Bătaia de joc la adresa vorbelor călduţe despre viaţă, căsătorie. Gogu e un mare specialist. Clementina: "Tu ştii că dragostea e oarbă". Gogu: "Să nu fie". "Poate simt şi eu nevoia unui om care să mă înţeleagă, care să nu-mi reproşeze întruna că n-am principii." Bun, şi Ortansa: "Cînd l-am luat de soţ, aveam o singură speranţă. Speram că nu e sincer în ce spune."

Emo utile în viaţă: "Hai, fetelor, iubitelor, nevestelor, amantelor... Hai să fim oameni". "În puţinul ăsta de timp, trebuie să trec prin mari zguduiri sufleteşti." "Daţi-mi tot ce aveţi voi mai frumos. Cu titlu de împrumut, nu vă fie teamă. După ce trece controlu