Ziariştii străini veniţi în România pentru a realiza materiale despre cutremurul dinmartie 1977 au fost “monitorizaţi” pas cu pas de Securitate, pentru a nu se documenta “în afara temei”.
Ziariştii străini veniţi în România pentru a realiza materiale despre cutremurul dinmartie 1977 au fost “monitorizaţi” pas cu pas de Securitate, pentru a nu se documenta “în afara temei”.
Chiar şi într-o asemenea situaţie specială, Securitatea nu a pierdut din vedere urmărirea gazetarilor occidentali. Aju-toare puteau să aducă, dar nu cumva să se documenteze şi despre altceva în afara cutremurului. În “munca operativă”, securiştii beneficiau de “sprijinul” ziariştilor din televiziune sau presa scrisă, care prin diferite colaborări cu “organele” – angajamente, informări – semnalau dacă vreun gazetar străin avea interese “obscure” de documentare.
TERTIPURI GAZETĂREŞTI. Într-un raport pe semestrul I al anului 1977, emis de Direcţia I a Securităţii la 20 iunie, se specifica: “Problema cunoaşterii activităţii ziariştilor străini cît se află în ţara noastră şi în acest semestru a constituit una dintre laturile principale din activitatea noastră. În perioada la care se referă raportul, afluenţa unor ziarişti străini, în special spre Bucureşti, a fost destul de mare, peste 600. Reţeaua informativă a fost bine orientată şi în direcţia culegerii de informaţii şi influenţării pozitive a unor ziarişti străini, în special cu ocazia prezenţei în ţara noastră a unor ziarişti străini după seismul din martie a.c. Cu ocazia prezenţei în ţară a unui număr mare de ziarişti stăini, s-a organizat grup de presă în care au fost incluse persoane din reţeaua noastă sau din rîndul relaţiilor personale. Prin intermediul lor s-a realizat supravegherea informativă, cît şi culegerea de informaţii de la ziariştii străini.
Ins
