Horia Ursu, "Asediul Vienei", roman, editura "Cartea Romaneasca", 452 pag, 29,95 lei.
Exista in viata unui cititor evenimente care echivaleaza cu bucuria navigatorului la descoperirea unei lumi noi. Deschide cu o asemenea speranta cartile proaspat aparute si e adesea dezamagit. Dar si cand intrezareste taramul fascinant, cand scriitorul il conduce in explorarea lui si il antreneaza in intelesuri care-i intensifica viata, placerea e incomparabila. E drept ca in aceasta aventura trebuie sa-ti cari propriul bagaj de experiente si lecturi, sa te hranesti din rezervele propriei imaginatii si sa arunci poduri fragile intre faptele povestirii si semnificatiile lor. Dar daca romancierul stie cum sa te faca sa uiti ca parcurgi un text, sa-ti dea iluzia participarii la o realitate, drumul devine delectabil si pasionant. Clujeanul Horia Ursu stie: Asediul Vienei e un roman scris cu suflu si suflet, cu stiinta constructiei unei lumi complete, distiland cu incetineala, intr-o dispersare calculata, elementele unui subiect - Transilvania. Spre deosebire de cei mai multi prozatori romani contemporani, grabiti sa-si adauge titlu dupa titlu in bibliografie si convinsi ca profesionalismul literar inseamna cantitate, Horia Ursu, desi aproape sexagenar, a publicat putin - un microroman, Anotimpurile dupa Zenovie, in 1988 si cateva proze scurte. Adevarata masura si-o da acum, cu Asediul Vienei, la care a lucrat de pe la inceputul anilor 90, ca un arheolog-restaurator si ca un arhitect-constructor, dupa cum insusi spune intr-un interviu. Ceea ce restaureaza si edifica in romanul lui, prin intermediul unui oras imaginar, Apud, e istoria transilvana in secolul 20, vazuta dinspre zilele noastre. Horia Ursu isi populeaza Apudul cu o multime de locuitori, din toate generatiile si categoriile sociale, de diverse etnii - familii intregi, cu destinele si povestile lor, plus o numeroasa
