Cei care vizitează galeria Reg Vardy a Universităţii Sunderlan din Marea Britanie au posibilitatea să experimenteze cum miroase un meteorit, ce simt locuitorii Staţiei Spaţiale Internaţionale, Cei care vizitează galeria Reg Vardy a Universităţii Sunderlan din Marea Britanie au posibilitatea să experimenteze cum miroase un meteorit, ce simt locuitorii Staţiei Spaţiale Internaţionale, cum miroseau leacurile folosite de medicii din Evul Mediu - o combinaţie de aromă de portocale şi cuişoare - sau să inspire atmosfera plină de aburi, puternic parfumată a unei sere de palmieri din epoca victoriană, foarte la modă în castelele sau conacele de la ţară ale celor bogaţi.
Ideea acestei expoziţii îi aparţine cercetătorului Robert Blackson, care a realizat-o pe baza experienţei chimiştilor, specialiştilor în parfumuri, botaniştilor şi a unui om de ştiinţă de la NASA.
Mirosul de la Hiroshima
"Am reuşit să facem un lucru fără precedent. Nu există miros plăcut sau neplăcut, numai că unii preferă un miros care altora nu le place", a opinat el. Unul dintre mirosurile cele mai speciale este cel pe care locuitorii Hiroshimei l-au simţit-o după bombardamentul atomic din 6 august 1945 care, potrivit lui Blackson, a fost "înţepător, puternic şi foarte metalic".
Vizitatorii expoziţiei pot să perceapă şi cum mirosea părul Cleopatrei. Acest miros provenea dintr-un fum ce conţinea o combinaţie de arome de răşină, folosită cu precădere în Egipt, vin şi cassia, o plantă perenă. Staţia spaţială sovietică Mir, care în 2001 a luat foc la intrarea în atmosferă, conţinea miros de formaldehidă, de piese carbonizate şi de trupuri umane. Şi mai ciudat este mirosul suprafeţei soarelui.
"Este greu de descris cum este în realitate, dar se aseamănă cu ceea ce simţim când intrăm într-o cameră luminată de soare, un fel de miros proaspăt, cu puţin iz metalic", arată
