Dezechilibrul de pe piata bancara, bursiera si de capital i-a starnit cateva reflectii amare presedintelui Germaniei, Horst Koehler. Intr-o interventie recenta, fostul director al Fondului Monetar International si presedinte al Societatii Caselor de Economii si Consemnatiuni Germane observa ca "pietele financiare mondiale

s-au dezvoltat intr-un monstru caruia trebuie sa i se puna haturi". Acest golem s-ar fi format din aproape in aproape, prin optiunea bancherilor de a paria pe atatea derivate in domeniul investitiilor bancare incat, la capat, nici ei insisi n-au mai inteles ce se intampla. In acest fel, s-a pierdut din vedere armonizarea proceselor economice, iar inclinarea excesiva a balantei investitiilor intr-o singura parte ar fi creat efectul de domino, dezechilibrand si alte componente ale vietii financiare si, implicit, economice.

Critica omului de stat german vine dinspre un cunoscator al domeniului si prezice o eventuala criza economica drastica. Dar ea se adreseaza, numai in parte cu dreptate, finantistilor, ceea ce ramane oarecum unilateral si subestimeaza raspunderile altor factori economici. Ramane astfel de apreciat daca in lumea actuala, postcomunista, dominata de un hegemonism american nedublat de alti poli reali de putere, cauzele crizei sunt exclusiv de natura economica. Dupa cum stie orice copil, factorul de avans capitalist – deblocarea stagnarilor – este concurenta, competitia. Regula nu este de aplicat doar vietii economice, ci si intregului societatii, ceea ce releva faptul ca prezenta sau absenta competitiei indeplineste rosturi si in viata politica. Inlaturarea bipolarismului politic o data cu caderea sistemului comunist a fost in sine, nu incape indoiala, un factor pozitiv. Dar, la doua decenii dupa consumarea evenimentului, lipsa de competitie la varf si distanta dintre SUA si ceilalti competitori ar putea fi factori