Expertii Comisiei Europene se afla la Bucuresti in perioada 19-23 mai pentru a evalua reformele din justitie si, in special, stadiul luptei anticoruptie. Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, s-a intalnit astazi cu seful DNA si l-a asigurat de sprijin pentru continuarea luptei impotriva corupţiei. Romania a facut insa mari pasi inapoi. Marile dosare de coruptie s-au blocat in Parlament, cu concursul Curtii Constitutionale. Discursul anticoruptie a disparut din retorica partidelor de la Bucuresti. Unele voci de la Bruxelles se intreaba acum daca nu era mai bine ca aderarea Romaniei sa fi fost amanata.
Romania are deja o serie de angajamente de respectat. Este vorba de asa numitele bench-mark-uri, in numar de patru, acestea fiind considerate prioritatile zero pentru reformele din justitie.
CSM nu vede coruptia. Primul obiectiv asumat de Romania se refera la consolidarea transparentei si eficientei actului de justitie, in special consolidarea responsabilitatii Consiliului Superior al Magistraturii. Insa unii membri CSM nu si-au rezolvat nici acum problema conflictului de interese, pastrandu-si functiile de conducere la instantele de la care provin. Or, in calitate de membru CSM ar trebui sa evalueze activitatea instantelor, inclusiv al celor pe care le conduc, ceea ce ridica problema conflictului de interese.
Pe de alta parte, unii magistrati din CSM au fost, la randul lor, cercetati de procurorii anticoruptie in dosarul examenelor fraudate. Presedintele CSM, Lidia Barbulescu, a minimalizat recent problema coruptiei in Romania, afirmand ca “fenomenul corupţiei nu este chiar atât de înspăimântător. El este folosit ca marotă de politicieni şi exacerbat apoi de presă”.
Apoi, Romania s-a angajat sa elaboreze noile Coduri de procedura civila si penala. Ele sunt in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei. Insa altceva pare
