Acceptarea culturilor modificate genetic ar putea însemna producerea unor alimente cel puţin la fel de sigure ca şi cele obţinute prin tehnologii convenţionale, au susţinut participanţii la conferinţa „Biotehnologii agricole- plante modificate genetic”.

Evenimentul, organizat de către Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi-a propus să răspundă la unele controverse legate de plantele modificate genetic, în special soia şi porumb. Deşi la niveL internaţional este o luptă crâncenă între agricultori şi ecologişti, organsimele modificate genetic se află încă în faza de cercetare. Specialiştii vor săp stabilească exact care este impactul unor astfel de culturi, asupra omului şi mediului înconjurător. Susţinătorii culturilor modificate genetic spun că acestea sunt mult mai durabile, conservă biodiversitatea şi sunt mult mai profitabile din punct de vedere economic.

În România se cultivă plante modificate genetic, suprafaţa totală în 2007 fiind de 350 hectare, locul al şaptelea din opt ţări europene. Susţinătorii unor astfel de biothenologii spun că fermierii care le adoptă sunt în avantaj economic, deoarece producţia este mai mare cu costuri mai mici. Ei spun că plantele modificate genetic sunt mai rezistente la atacul dăunătorilor, fapt care duce la folosirea redusă a insecticidelor şi, implicit la obţinerea unui produs mai curat. Deşi nu s-a ajuns la un consens, cei mai mulţi participanţi la conferinţă sunt de părere că în viitor biothenologia va influenţa tot mai mult agricultura, iar produsele modificate genetic vor ajunge o sursă sigură de hrană şi energie. (E.H.)

Acceptarea culturilor modificate genetic ar putea însemna producerea unor alimente cel puţin la fel de sigure ca şi cele obţinute prin tehnologii convenţionale, au susţinut participanţii la conferinţa „Biotehnologii agricole- pla