Domnia lui Matei Basarab (foto 2) s-a caracterizat prin inceputurile afirmarii umanismului romanesc, intr-un climat spiritual favorabil proliferarii tipariturilor cu continut laic si religios, precum si dezvoltarii invatamantului. Insa aceasta perioada a fost in special prielnica afirmarii si biruintei limbii romane in orizontul complex al vietii culturale de la noi, fenomen asociat si cu resurectia culturii si limbii slavone - acest mod de manifestare reflectand si o intarire a atitudinii si pozitiei oficiale a bisericii ortodoxe in eforturile sale de a zadarnici patrunderea si izbanda ideilor Reformei. Prima jumatate a secolului al XVII-lea cunoaste o atmosfera de reinviere, trezire si desteptare ce caracterizeaza o epoca culturala asemanatoare atat Tarii Romanesti cat si Moldovei, unde se ctitoresc institutii de invatamant dupa exemplul unor tari occidentale cu traditie in acest domeniu cat si in altele, in acest sens evidentiindu-se predarea limbilor clasice, asa dupa cum s-a procedat la Targoviste, unde functiona o scoala de greaca si latina, limbi care se predau si la Colegiul din Iasi. La Targoviste isi desfasura activitatea o unitate de invatamant in limba slavona. Intr-o asemenea atmosfera de progres cultural isi afirma pregnant personalitatea distincta in epoca boierul carturar Udriste Nasturel, originar din Fieresti, astazi comuna Heresti, o localitate rurala din judetul Giurgiu, situata la 30 de kilometri de Bucuresti. Udriste Nasturel provenea dintr-o veche familie de boieri, originara din Tara Romaneasca si atestata documentar la sfirsitul secolului al XVI-lea. Radu Nasturel, tatal lui Udriste, detinea in anul 1624 rangul de biv-mare logofat. Din casatoria sa cu Despina, tot de neam boieresc, s-au nascut patru copii, dintre care Udriste si Elina se vor remarca prin cultura lor, prin contributii remarcabile la propasirea vietii laice si religioase a