Copiii sunt extrem de sensibili la îngrăşămintele chimice cu care sunt tratate legumele Temerile privind efectul toxic al azotaţilor din salată sunt exagerate când e vorba de adulţi. Nişte Copiii sunt extrem de sensibili la îngrăşămintele chimice cu care sunt tratate legumele
Temerile privind efectul toxic al azotaţilor din salată sunt exagerate când e vorba de adulţi. Nişte bacterii din sistemul digestiv uman îi anihilează complet.
Salata, denumită în latină "lactuca sativa", este unul dintre cele mai vechi alimente folosite de oameni. Seminţe şi frunze uscate de salată, datând de acum 4.500 de ani, au fost descoperite şi în câteva vase din mormintele faraonilor egipteni. Numele de "lactuca" aminteşte de seva lăptoasă a acestei plante (lac, în latină, însemnând lapte), motiv pentru care şi în româneşte i se mai spune "lăptucă".
Salata are un conţinut scăzut de calorii şi grăsimi saturate, fiind recomandată adesea ca substitut al unor mese copioase în cazul regimurilor de slăbire, dar numai asociată cu zeamă de lămâie, care îi măreşte conţinutul de vitamina C. Cele două vitamine prezente din belşug în salată, vitamina A şi B9, sunt strict necesare reproducerii celulare. Fără acidul folic, forma solubilă a vitaminei B9, copierea codului genetic se face incorect, ceea ce duce - în timp - la apariţia unor celule din ce în ce mai nepotrivite cu organismul, fenomen considerat a fi una dintre cauzele declanşării cancerului.
Azotaţii în exces, o problemă
Îngrăşămintele numite generic "azotaţi" sunt săruri ale acidului azotic fără de care plantele nu pot trăi, întrucât sunt strict necesare formării clorofilei. De regulă, pământul conţine azotaţi pentru că nişte bacterii care trăiesc la suprafaţa solului consumă azotul gazos din aer (atmosfera conţine 78% azot) şi elimină azotaţi. Agricultorii adaugă adesea azotaţi în apa cu care stro