Nimeni nu poate preciza cat vor mai dura reverberatiile internationale ale crizei financiare declansate in segmentul de risc inalt al pietei imobiliare din SUA si nici care va fi amploarea acestora. Motivul particular al incertitudinilor in problema il constituie faptul ca aceasta criza a izbucnit intr-un segment extrem de sofisticat al pietelor financiare, cu instrumente complicate si grad ridicat de intermediere si speculatie, care pur si simplu nu exista decat intr-o parte a angrenajului financiar mondial, respectiv pe pietele celor mai dezvoltate tari, si nu in rest. Asta si explica de ce pana acum - sa zicem, intr-o prima faza a impactului international al crizei - tarile mai putin dezvoltate, in particular cele numite emergente, n-au prea fost atinse de turbulentele specifice ale crizei cu pricina. Nu se stie insa daca reverberatiile nu vor depasi zonele cele mai expuse deja atinse. Si, daca da, atunci totul s-ar putea transforma intr-o criza financiara sa-i spunem "clasica", cu risc de generalizare, in care, exact ca in cazurile clasice, cele mai afectate sa devina tocmai verigile cele mai slabe din angrenajul mondial. Faptul intereseaza in mod acut tarile emergente, care au aparut pana acum intr-un fel ferite de intemperiile declansate in SUA, dar care ar putea deveni, in cazul mentionat, principalele victime. Evident, victime fara vreo vina! Aceste tari ar trebui sa se considere ca se gasesc la cotele de alerta. Avalansa de avertismente cu privire la vulnerabilitatile lor - avertismente care vin acum din partea centrelor financiare internationale (organisme internationale, agentii de rating sau institute de analiza) - pot fi tot atatea semnale de rau augur ca, aflat la stramtoare, capitalul international ar putea cauta o iesire in afara zonelor de unde a izvorat criza. N-ar fi prima data cand cei puternici incearca sa iasa din criza pe seama celor mai slabi.