În mijlocul platoului Teatrului Naţional „Marin Sorescu“ din Craiova, constructorii stau la taifas pe bani publici cât e ziulica de lungă. Pentru diversiune, un tractor este plimbat din jumătate în jumătate de oră prin şantier. În şantierul de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu“ se lucrează cu pauze lungi şi dese. Doi sezonieri încarcă şi transportă zilnic roabe de material, în vreme ce angajaţii cu staif, în salopete roşii, supraveghează. Investiţia de peste şase milioane de lei prin care Primăria Craiova intenţionează să modifice arhitectura platoului de la teatru a intrat pe mâna SC UTI Internaţional, aceeaşi care a contractat în 2006 şi modernizarea Pieţei „Mihai Viteazul“, din centru, lucrare tărăgănată până la limita răbdării craiovenilor. Întrebat de ce băieţii stau la umbră, directorul filialei oltene a UTI, Cristian Ignat, a spus că muncitorii trebăluiau atunci când s-a deplasat el în şantier. „Am fost şi eu acolo după ce m-aţi sunat. Să ştiţi că se munceşte. Şi aş putea spune că suntem în grafic. Oricum, nu vor fi probleme cu această investiţie, fiindcă termenul de finalizare este februarie 2009“, a declarat Cristian Ignat. A doua zi, aceeaşi stare de lehamite pe platou, cu deosebirea că oamenii în salopete roşii nu mai stăteau la taclale aşezaţi, ci în picioare, mimând diverse acţiuni fără finalitate. L-am invitat pe director la teatru, în afara gardului de tablă în spatele căruia se taie frunze la câini şi cu promisiunea că nu o să-i anunţe nimeni pe muncitori că şeful cel mare sau presa sunt cu ochii pe ei, să ne explice la ce anume se munceşte când se stă. După ce a spus că vine, Cristian Ignat a solicitat amânarea întâlnirii, pe motiv că a intervenit ceva şi trebuie să meargă la primărie. El a mai spus că oricum nu-i urmăreşte aşa pe angajaţi, fiindcă îi crede pe cuvânt, iar din când în când merge pe şantier, să constate care este stadiul lucrări