Consiliul de Miniştri al UE a trecut la reformarea sectorului vitivinicol. Bruxelles-ul doreşte să limiteze intervenţia statelor şi să liberalizeze progresiv piaţa. Iar România trebuie să îşi reînnoiască urgent plantaţiile. Principala măsură de reformă o reprezintă pachetele financiare naţionale alocate statelor Uniunii, bani destinaţi - între multe altele - restructurării şi modernizării plantaţiilor, promovării vinurilor pe terţe pieţe, dar şi inovării; de

Consiliul de Miniştri al UE a trecut la reformarea sectorului vitivinicol. Bruxelles-ul doreşte să limiteze intervenţia statelor şi să liberalizeze progresiv piaţa. Iar România trebuie să îşi reînnoiască urgent plantaţiile.

Principala măsură de reformă o reprezintă pachetele financiare naţionale alocate statelor Uniunii, bani destinaţi - între multe altele - restructurării şi modernizării plantaţiilor, promovării vinurilor pe terţe pieţe, dar şi inovării; de asemenea, este interzisă cofinanţarea de către stat pentru acest sector. România va primi de la bugetul UE o alocaţie anuală în cuantum fix, de 42 de milioane de euro, pentru următoarele cinci campanii viticole. „Este o sumă considerabilă, pentru că s-a plecat de la circa 35 de milioane de euro, cât trebuia să i se aloce României pe criterii de suprafaţă şi de capacitate de absorbţie“, afirmă Emil Dumitru, consilier juridic la Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV). Suma a fost negociată direct cu Comisia Europeană, prin intermediul Ministerului Agriculturii, de către Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) şi de Patronatul Naţional al Viei şi Vinului.

„Fiecare stat membru poate să îşi bugeteze aceste sume în funcţie de nevoi. Până la 30 iunie, România va înainta către Comisia Europeană o bugetare pe cinci ani, cu previziuni pe suprafeţe şi ce măsuri vrem s