- Economic - nr. 98 / 21 Mai, 2008 Suprafetele insamantate cu grau, fiind cu totul sub necesitati si posibilitati, cele mai mici din ultimii 40-50 ani, trebuie sa facem ca fiecare planta sa produca la maximum. Conditiile climatice, ploi repetate, fac posibil ca plantele de grau sa fie afectate de boli, indeosebi ultimele frunze. Studiile de la mijlocul secolului trecut au evidentiat ca ultima frunza (frunza stindard) a plantelor de grau dau 30% din productie. Cercetarile mai recente au demonstrat ca ultimele doua frunze si spicul, prin sintetizatele lor, contribuie in proportie de 53 % la formarea recoltei, penultima cu 8%, ultima frunza si spicul cu 45%. Reiese ca in realizarea unei recolte optime trebuie ca ultimele doua frunze sa fie sanatoase o perioada de timp cat mai lunga, limbul verde, intact. Protectia, apararea lor impotriva multor agenti de daunare, care le pot afecta, este de mare importanta. Dintre acestia, agentii patogeni, care imbolnavesc frunzele si spicul, sunt cei mai de temut. Bolile foliare ale graului cele mai pagubitoare in zona noastra sunt: fuzarioza (inrosirea spicelor), septorioza (patarea bruna sau palirea parazitara a graului), ruginile: galbena, bruna, neagra, fainarea. Nu vom insista asupra manifestarii bolilor sus-mentionate, intrucat trebuie sa prevenim aparitia simptomelor evidente, care distrug partial sau total frunzele. In general, primele simptome ale bolilor se manifesta prin pete galben, verzui, de diferite forme. Conditiile climatice, alaturi de factorii agrotehnici, indeosebi monocultura, sunt determinante in aparitia si evolutia bolilor. Toate bolile graului sunt favorizate de umiditate si temperatura ridicata. Frecvent, pierderile de recolta cauzate de boli la grau sunt cuprinse intre 20-25%, adica 600-800kg/ha, la o productie potentiala de 3.000 kg/ha. Cultura graului fiind in plina vegetatie, pentru prevenirea si combate