- Diverse - nr. 98 / 21 Mai, 2008 Dupa 18 ani de umblat prin salile pasilor pierduti, inca nu am reusit sa imi recuperez o livada de 900 mp, de langa Biserica Evanghelica, din plin centrul municipiului Reghin, deoarece, de-a lungul timpului, acolo si-au construit maharii orasului garaje, iar acum nu mai vor sa renunte nici la terenul de sub ele, care, desi este al meu, legal se afla inca in proprietatea municipalitatii. Am solicitat acel teren inca din anul 1991, conform Legii nr. 18, dar cererea mi-a fost respinsa definitiv. Dupa sase ani, am revenit cu alta cerere, conform noii Legi nr. 169/1997, dar si de aceasta data cererea mi-a fost respinsa de comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar. De-abia in anul 2003, mi s-a comunicat ca am fost inclus pe lista pentru despagubiri, lucru cu care nu am fost de acord. Am deschis un nou proces, iar dupa sapte sedinte de dezbateri, am obtinut, in sfarsit, o sentinta favorabila, prin care Primaria Reghin era obligata sa imi retrocedeze livada in natura, pe vechiul amplasament, dar sentinta a fost atacata cu recurs si iar ne-am judecat…pana in 19 decembrie 2007, cand instanta a ramas in pronuntare. Si, de atunci, e tot in pronuntare… Desi am fost de zeci de ori la registratura Judecatoriei Reghin, pentru a vedea ce a hotarat instanta, pana acum nu am reusit sa aflu nimic, deoarece, dupa cum imi spun functionarele de la arhiva, atat dosarul, cat si registrul se afla la judecator! E posibil ca, in aproape o jumatate de an, sa nu fi consemnat acea hotarare?! Ganditi-va ca, atunci cand am cerut prima data retrocedarea livezii, eu aveam 57 de ani, cand am reinnoit cererea, aveam 63 de ani, iar acum am 74 de ani si inca nu am obtinut un verdict definitiv din partea instantelor muresene! In decursul anilor, atat eu, cat si sotia ne-am imbolnavit, doua treimi din pensia noastra ducandu-se pe medicamente. Stimati magis