...sau ce-ar mai putea inventa un regizor de la Hollywood ca sa clatine un pic schema batuta in cuie a comediei romantice? De data aceasta, un virtual schimb de mame pe care eroul Will Hayes il introduce in ecuatia trecutului sau, povestit la culcare fetitei lui, Maya. Mai precis, dupa ce asista, la scoala, la o lectie de sexualitate evident prematura pentru varsta ei, fetita de 11 ani isi bombardeaza tatal cu intrebari despre dragoste in general si despre amorurile lui in special. Iar el nu are nici o idee mai nimerita decat sa-i prezinte cele trei relatii importante ale vietii lui, cu nume schimbat, punand-o sa ghiceasca, dupa destul de putine indicii, care dintre ele e, de fapt, mama ei, de care Will, apropo, e pe cale sa divorteze. Pare destul de incalcit? Asa si este filmul, care, concentrat asupra acestei situatii oarecum neobisnuite, pierde din vedere amanuntele logice - o minima explicatie a motivelor divortului dintre cei doi, de exemplu - si, mai ales, firescul situatiilor si al personajelor. Cele trei candidate la inima lui Hayes au, desigur, calitati, mai mult intrezarite decat subliniate de poveste, ce-i drept, iar cele trei istorii de dragoste sunt fragmentate de flash-back-uri si flash-forward-uri menite sa invioreze filmul si sa-i dea un ritm. Rezultatul e insa pe dos, toata aceasta istorie complicata fiindu-ne livrata intr-un mod greoi, care de la un moment dat pare interminabil. Vesnicele oscilatii sentimentale ale lui Hayes, caleidoscopul caznit de declaratii si momente tandre, revenirile la dialogul cu fetita pedanta si matura pana la limita suportabilului se intretaie greu si cacofonic. Ceea ce-i reuseste, insa, ca de obicei, regizorului Adam Brooks (Practical Magic, Wimbledon, Bridget Jones: The Edge of Reason) este sa scoata castanele din focul unui scenariu slabut si impiedicat cu mana unei distributii excelente. De data aceasta, foa