Persoanele care renunţă la fumat îşi reduc semnificativ riscul de a muri în urma unor afecţiuni coronariene. La cinci ani după ce renunţaţi la fumat, riscul de a muri în urma unei afecţiuni coronariene precum infarctul miocardic este identic cu cel la care este supusă o persoană care nu a fumat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre riscul apariţiei cancerului pulmonar. O persoană care a renunţat la fumat prezintă risc de îmbolnăvire chiar şi după cinci ani de la renunţarea la fumat. În prezent, în întreaga lume, peste cinci milioane de oameni mor anual din cauza acestui viciu. Se estimează că în 2030, cel puţin zece milioane de persoane vor muri în urma bolilor declanşate de fumat. În SUA, fumatul este principala cauză a bolilor care conduc la deces. S-a stabilit că 30% dintre cei care mor anual în urma afecţiunilor coronariene s-au îmbolnăvit din cauza fumatului.

Efectele fumatului asupra sistemului cardiovascular Monoxidul de carbon, nicotina şi numeroase substanţe din fumul de ţigară determină apariţia aterosclerozei şi a bolilor coronariene. Ateroscleroza este o combinaţie de modificări ale arterelor inimii, care constă în acumularea de lipide, depozite de calciu, polizaharide şi ţesut fibros în interiorul arterelor, care contribuie la îngroşarea peretelui arterial şi implicit la reducerea fluxului de sânge spre inimă. Fumatul determină apariţia aritmiilor (tulburări de ritm cardiac), spasmul arterelor coronare, reducând fluxul de sânge spre inimă, într-un mod similar cu al aterosclerozei şi provoacă acumularea trombocitelor care formează cheaguri. Acestea pot bloca arterele coronare, determinând astfel apariţia infarctului miocardic. Gazele nocive ajunse în organism reduc nivelul HDL colesterolului (colesterolul bun) şi cantitatea de oxigen pe care o transportă globulele roşii.

Recomandări Pe lângă afecţiunile cardiace şi pulmonare, fumatul cau