Aderarea la UE a produs mari si tentante rezerve de bani publici, numai buni de furat, scrie The Economist. Institutiile anticoruptie din Romania si Bulgaria sint marginalizate, lasate fara puteri sau infrinte, iar inabilitatea sau lipsa de vointa in combaterea coruptiei la nivel inalt a atras atentionari publice dure din partea Bruxelles-ului. In Romania, obstacolele procedurale au blocat toate cazurile de coruptie la nivel inalt, iar guvernul pare mai degraba determinat sa-si atace criticii decit coruptia.
"Pentru oficialii corupti din Europa Centrala si de Est, rareori viata a fost mai buna. Aderarea la UE a produs mari si tentante rezerve de bani publici, numai buni de furat", scrie The Economist, accentuind ca cele mai spectaculoase cazuri in abandonarea eforturilor anitcoruptie sint in Romania si Bulgaria.
"La nici trei luni dupa ce a aderat la UE în 2007, guvernul roman a dat-o afara pe Monica Macovei, un ministru ferm care a atacat frontal fenomenul coruptiei. Succesorul ei a incercat sa-l concedieze pe procurorul care ii cerceta pe sponsorii sai politici. Actualul ministru este un fost avocat al Gazprom. Obstacole procedurale au blocat toate cazurile de coruptie la nivel inalt. Investigarea fostilor ministri necesita acum aprobarea Parlamentului, trimitind fiecare caz inapoi la punctul de plecare. Desi Romania are cel mai prost scor din UE in indicele Transparency International, guvernul pare mai degraba determinat sa-si atace criticii decit coruptia", apreciaza The Economist.
Situatia s-a deteriorat dupa aderare si din cauza faptului ca inainte guvernele erau monitorizate atent. "Acum, lupta anticoruptie nu mai este o prioritate", considera Drago Kos, presedintele GRECO, organizatie anticoruptie afiliata la Consiliul Europei.
Bulgaria ridica la fel de multe semne de intrebare ca si Romania, arata The Economist. In
